21 Ian 2016

Antreprenoriatul Modern (I) – If you have to fail, fail fast and cheap!

/
Publicat de

Antreprenoriatul presupune in esenta sa ai o idee in care crezi foarte mult, pe de o parte si acea idee sa fie valida si sa serveasca o necesitate reala in piata, pe de alta parte. Una nu functioneaza fara alta, dar cu certitudine nu este suficient doar sa ai o idee (chiar si una in care crezi foarte mult). Totul incepe desigur de la o idee si in fapt chiar trebuie sa fie una in care sa crezi cu toata fiinta pentru ca altfel pur si simplu nu va deveni realitate; pana la realizarea efectiva este de obicei drum lung!

Este adevarat ca nu de putine ori, exact credinta antreprenorului intr-un serviciu sau produs a fost ingredientul magic pentru ca acel produs/serviciu sa se impuna pana la urma in piata, fie ca a fost vorba de o necesitate de care nici macar piata nu era constienta la momentul lansarii (fiind de exemplu ceva nou), fie ca pur si simplu existau si alti furnizori si trebuia ca antreprenorul sa isi faca loc intre ceilalti. De cele mai multe ori insa, exact ceea ce reprezinta un punct necesar si chiar o resursa pentru un proiect antreprenorial (respectiv credinta in propria idee de business si energia motivationala necesara transformarii ei in realitate) reprezinta pentru multi si punctul cel mai vulnerabil la inceput de drum! De ce? Pentru ca antreprenorii ajung sa confunde propria opinie cu cerintele pietei! Sunt mult mai multe idei decat idei bune, sunt mult mai multe idei bune decat business-uri realizate si sunt mult mai multe business-uri realizate decat business-uri cu adevarat de succes! Ne entuziasmam de propria idee si incepem sa lucram la ea. Pe masura ce lucram, desigur ca ne si implicam emotional, financiar, etc si cu fiecare act de implicare, devine si mai evident ca trebuie sa continuam. Apoi antreprenorii ajung sa circumscrie totul proiectului si ideii respective, chiar si in ciuda evidentelor la un moment dat. Ajung sa creada ca poate nu fac ei ceva bine si trebuie sa corecteze, sa lanseze un produs inca si mai bun, un serviciu inca si mai complet, pana la nivel de perfectiune chiar. Multi de fapt nici nu dau drumul la proiect pana nu sunt ei insisi in totalitate multumiti. Si atunci realizeaza nenumarate iteratii in-house, urmand propria intuitie, propriul feeling, eventual cu ceva feedback de la prieteni, cunoscuti si cei implicati direct. Luni trec, in unele cazuri chiar peste 1 an pana cand antreprenorul este multumit si pregatit sa lanseze pentru ca totul este ”perfect si ca la carte”! Si nu de putine ori, dupa atat efort si timp si bani investiti, nu se intampla nimic sau nimic spectaculos. Piata priveste produsul/serviciul cu indiferenta sau nu cu interesul sperat si atunci multi isi pierd speranta. Unii nu mai pot continua, nemaiavand resurse, altii pot si se repliaza, dar costurile sunt pe masura investitiei initiale.

Si atunci se pune aceasta problema presanta: Cum deosebim o idee a noastra de o idee buna? Cum reusim sa scapam de capcana propriei subiectivitati, capcana inevitabila de altfel (pentru ca daca noi nu credem in propria idee, atunci cine sa creada la inceput)? Cum stim unde sa ne oprim, unde este prea mult, unde nu mai tine de noi si de ce trebuie noi sa facem sa fie bine ci este pur si simplu un semnal din piata ca acea directie este una gresita? Si exista mereu indoiala aceasta, imposibil de eliminat: si daca m-am oprit prea devreme? Si daca trebuia sa mai merg inca putin, sa mai corectez nu stiu ce detaliu, poate daca o faceam verde si nu roz mergea mai bine!

Pana nu de mult, nimeni nu putea raspunde corect la aceasta intrebare. Ramanea la latitudinea fiecaruia, sub un concurs sau altul de imprejurari si in conditiile psihologice proprii ca fiecare sa realizeze unde trebuie sa se opreasca si sa traiasca cu ce a decis. De cativa ani insa, antreprenoriatul modern sub forma filosofiei Lean a oferit o metodologie testata si sigura de a raspunde la aceste intrebari. Sigur, inca nu este o stiinta exacta, ca in matematica, unde putem sa punem 30 de zecimale dupa virgula daca vrem precizie, dar este o solutie mult mai buna decat pana atunci. Filosofia Lean (autor Eric Ries) spune foarte clar: DACA TREBUIE SA ESUEZI, ESUEAZA REPEDE SI IEFTIN! Practic ce spune Eric este ca da, trebuie sa credem in idea proprie dar ca nu este niciun mijloc de a valida ideea decat lansand-o efectiv si lansand piata sa o valideze de fapt! NU noi suntem cei in masura sa o validam ci publicul tinta! De aceea el a introdus conceptul de Experiment! Ca orice experiment, trebuie sa avem o ipoteza! Cu cat ipoteza (sau ipotezele de lucru) sunt mai mai bine operationalizate, cu atat mai bine! Evident ca Ipoteza Centrala este chiar ideea de business pe care o avem. De exemplu ca o anumita zgarda electronica cu cip GPS va avea un mare succes in piata. Ei bine, Lean spune sa nu ajungem sa realizam neaparat zgarda si sa investim bani in design si functionalitate si softul de monitorizare si etc ci sa testam idea cat mai devreme. La inceput si un carton desenat (exact, un simplu desen) poate fi un punct de start. Prezentam apoi acest desen publicului tinta si impreuna cu idea proiectului, sondam motivatia lor. Daca semnele sunt incurajatoare, putem merge mai departe. Daca nu, colectam feedback si vedem ce trebuie schimbat. Daca ideea primeste votul publicului tinta, atunci putem sa trecem la urmatorul nivel de realizare, cel al unui prototip. Lean spune iarasi, nu trebuie sa fie un prototip perfect si nici ultra-aratos. Pur si simplu sa functioneze. Testam iarasi ideea, prin intermediul prototipului. Preluam si incorporam feedback-ul ca si prima data, fie pastrand proiectul + sugestiile noi, fie schimband proiectul in directia indicata de publicul tinta. Pe scurt, fiecare etapa este precedata de un test semnificativ. In functie de rezultatul testului continuam, schimbam sau ne oprim.  Este astfel evident ca vom realiza mult mai devreme si ieftin daca ideea este validata si de piata. Daca in varianta „clasica” antreprenorul ar fi trecut direct la realizarea produsului, sau chiar si doar a prototipului, ar fi ignorat niste etape esentiale de validare. Prototipul in sine ar fi fost limitat de propria conceptie, fara feedback-ul intermediar si evident ca multi ar fi avut intrebari daca nu cumva prototipul este de vina pentru reactiile primite astfel incat de fapt ar fi fost mai bine sa faca un prototip „perfect”! Si ar fi lucrat la prototip, realizand „n” versiuni ale lui pana sa fie multumit de realizare (sigur, nu este vorba aici doar de produse fizice care necesita un prototip, binomul ipoteza-testare se aplica indiferent de idee, identic si pentru servicii.

In afara de functia directa de validare, aceste teste reprezinta si remarcabile modalitati de a construi un produs care realmente este in conformitate cu cerintele pietei pentru ca a fost in fapt construit impreuna cu publicul tinta si include feedback-ul acestuia! Iata cum se simplifica astfel enorm lansarea unui produs/serviciu si cum acest principiu „if you have to fail, fail fast and cheap” s-a transformat intr-un laborator de testat si validat idei! Da, uneori pare contra-intuitiv, in sensul in care multi se intreaba, „De ce sa mai testez si ce sa testez? Ideea este atat de buna inca va merge sigur!” dar exact aceste cazuri sunt cele mai numeroase dupa cum aratam si conduc la esec daca se limiteaza la atat. Este de ajuns sa spunem ca este mai bine sa dezvolti un produs/serviciu fiind in piata decat in afara ei! Sa ne uitam doar la Facebook, cum arata si ce functii are astazi si cum arata la inceput! Dar toate dezvoltarile au venit pe parcurs si exact din cauza interactiunii cu utilizatorii! Nu trebuie deci sa fim ingrijorati ca produsul/serviciul nu este „perfect”! Nu este vorba desigur de a lansa produse defecte de exemplu, cat ca totul creste organic: Perfectionism nu Perfectiune, este un alt mod de a formula acest principiu! Adica perfectam in timp, iteratie cu iteratie; nu trebuie sa fie perfect de la inceput!

Conceptele fundamentale mentionate de abordarea Lean si in legatura cu experiementele initiale au fost teoretizate de Eric sub forma Build-Measure-Learn, o forma de invatare prin validare. Acel „Build” insa aratam, este la scara, in mic si nu produsul final. Aici abordarea Lean propune un alt concept cheie si anume conceptul de MVP (Minimum Viable Product). Dar despre MVP in articolul urmator!

La Antreprenoris lucram cu datele concrete ale business-ului fiecaruia sau doar cu ideile de business, cand acestea sunt in stadiu incipient si ii ajutam pe participanti sa le  transforme in Experimente Lean! Antreprenoris nu este un un program ca oricare altul, este un framework de actiune si suport pentru antreprenori! Lucram impreuna cu participantii pentru a operationaliza ideile din forma bruta in ipoteze clare si masurabile, impreuna cu instrumentele necesare realizarii acestor „masuratori” astfel incat dupa efectuarea experimentelor fiecare sa stie in ce directie sa continue! Departe de a discuta teorii, construim cadrul ca fiecare sa se clarifice si sa elimine incertitudinile privind directia de urmat si modul concret de actiune!

 

Sursa foto: pexels.com

 

Urmareste si interviul nostru cu Mihai Bocai despre acest subiect mai jos.

Leave a Reply